Povestea bucureșteanului care a dat lovitura pe nișa puiului de țară: Carnea fără antibiotice din ferma sa de la Breaza i-a convis până și pe sportivii lotului olimpic.
Creșterea puilor fără antibiotice s-a dovedit o afacere agricolă profitabilă pe o suprafață de doar 7.000 de metri pătrați de curte din Breaza.
Născut și crescut în Capitală, Victor Cămărășoiu a simțit, când era mic, lipsa vacanțelor la bunici pe care le aveau alți copii, așa că atunci când a avut posibilitatea, și-a cumpărat o casă de vacanță la Breaza, Prahova, și chiar a pornit o afacere profitabilă cu păsări de curte. La ”Ograda Verde”, așa cum și-a numit Cămărășoiu micul paradis rural, a înființat o fermă unde crește pui și curcani în sistem free-range, iar păsările au acces afară și sunt hrănite doar cu cereale.
Deși prețul cu care fermierul vinde carne de pui țărănesc este mai mare decât cel al păsărilor crescute în sistem intensiv, Cămărășoiu spune că produsele sale nu duc lipsă de cumpărători. Printre clienții microfermei de la Breaza se numără inclusiv Comitetul Olimpic Român, care comandă săptămânal carne de pasăre de la Ograda Vede, dovadă că puii de aici sunt de cea mai bună calitate, dar și ”curați”, deoarece standardele pe care trebuie să le îndeplinească produsele consumate de sportivii de performanță, supuși frecvent testelor antidoping, sunt extrem de ridicare. ”Suntem furnizori ai Comitetului Olimpic Român și săptămânal le livrăm o anumită cantitate de pui. De asemenea, avem clienți grădinițe private din București”, spune fermierul.
Despre clienți săi, Victor Cămărășoiu spune că sunt: ”În proporție de peste 90% părinți care au copii cu vârste pornind de la șase luni, când începe diversificare hrănii, până la copii de școală și liceu”. De regulă, aceste familii au venituri peste medie și ”conștientizează că alimentația este un factor foarte important în sănătatea personală”.
Camere web cu imagini live din fermă
Unul dintre elementele cu care își atrage cumpărătorii, pe lângă carnea de foarte bună și calitate pe care le-o livrează, este și un sistem de camere video care filmează și transmite online – în timp real, tot ce se întâmplă în fermă. ”Am decis să montez camere video din două motive. Primul a fost că foarte mulți clienți doreau să vină să vadă ferma, dar nu reușeau să ajungă aici din cauza lipsei timpului și a distanței dintre București și Breaza. Apoi, internetul era deja plin de oameni care vând păsări așa-zise ”eco” sau ”bio” la niște prețuri extrem de mici, ceea ce m-a dus cu gândul că puii respectivi sunt crescuți în condiții similare cu cele din fermele industriale. Prin aceste camere am vrut să arăt clienților mei modul de viață al păsărilor noastre, ce mănâncă și ce fac toată ziua”, a explicat crescătorul de pui de unde i-a venit idea videochatului la pui.
În prezent, după regulile europene, Ograda Verde nu este o fermă bio de pui, însă Cămărășoiu spune că puii și curcanii crescuți de el sunt crescuți după modelul celor din bătătura bunicii de la țară. ”Noi suntem o microfermă în care încercăm să creștem păsările cât se poate de natural, similar cu condițiile din fermele țărănești. Puii sunt hrăniți exclusiv cu un mix de cereale ca și hrană. În zilele în care este vreme frumoasă, au acces nestingherit în țarcurile exterioare”, vorbește crescătorul despre condițiile în care crește păsările.
Dovada că puii de la Ograda Verde sunt ”altfel” se vede cu ochiul liber. ”Vizual, puii mei sunt mai galbeni, au carnea mai fermă decât a celor din comerț, iar din punct de vedere a gustului, toți cei care au gustat spun că nu se compară cu cea din magazine, care este plină de chimicale și antibiotice”, declară fermierul.
Hrană 100% naturală
Un rol important în cadrul business-ului cu pui de la Breaza este hrana naturală a păsărilor. ”În funcție de vârstă sunt rețete diferite, dar toate conțin porumb, grâu, șrot de floarea soarelui, șrot de soia și calciu, iar în perioada martie – octombrie toate păsările au acces la iarbă, le hrănim cu trifoi și lucernă”, explică Cămărășoiu, care a avut idea de a monta o cameră video și în încăperea în care se prepară, sâmbăta și duminica, mâncarea păsărilor.
Potrivit studiilor, unul dintre motivele principale pentru care puii crescuți în sistem free-range au o carne mai bună la gust și sunt mai sănătoși este acela că au un ritm de creștere mai lent și se dezvoltă natural. Dacă puii din sistemul intensiv ajung la greutatea optimă sacrificării în 40 de zile, cei de la Breaza pot fi tăiați după 100 chiar 120 de zile, iar curcanii sunt crescuți între şapte și opt luni înainte de a fi sacrificați.
Primul abator de sacrificare a păsărilor din Prahova
Microferma lui Victor Cămărășoiu are o suprafață de 7.000 de metri pătrați și un efectiv de circa 2.000 de pui, majoritatea de rasă Kabir, dar mai sunt și pui albi Ross 308 și Cobb 500. O importantă latură a business-ului o reprezintă creșterea curcanilor, pentru care vârful de consum este în preajma sărbătorilor de Paște și Crăciun. La pui, anul acesta, vânzările au atins un vârf în luna februarie.
În privința investiției, potrivit fermierului, pentru a înființa Ograda Verde a fost nevoie de circa 100.000 de euro, din care 20.000 de euro pentru realizarea spațiului de sacrificare. Victor Cămărășoiu a reușit, de altfel, să obțină în septembrie 2012, de la Direcția Sanitar Veterinară din Prahova, prima autorizație pentru sacrificarea păsărilor din județ.
Având în vedere că livrarea puilor către clienți se face vinerea, joia este ziua în care se face sacrificarea. Sistemul este unul modern și începe prin asomare, prin acest procedeu păsările sunt paralizate într-un timp foarte scurt astfel încât să nu se chinuie sau să se sperie și să elimine în organism hormonii de stres care sunt dăunători consumatorului.
În prezent de la ferma din Breaza sunt vânduți săptămânal în jur de 150 de pui, iar proprietarul spune că este în grafic din punct de vedere al amortizării investiției. Marea problemă cu care se confruntă, însă, este mortalitatea în rândul păsărilor. Din cauza că el nu pune antibiotice în hrană, în jur de 20% dintre pui se îmbolnăvesc, rata mortalității în fermă fiind de zece ori mai mare decât în sistemul industrial. Chiar și în aceste condiții Cămărășoiu crede că odată ce își va amortiza investiția va ajunge la o rată a profitului de 20%. sursa articol.
