Business-ul cu nuci este una dintre cele mai bune oportunități de afaceri agricole în acest moment. Pentru a înființa o livadă de nuci, investiția variază de la câteva sute de euro la 10.000 de euro, bani în care sunt incluse sistemele de irigații, fertilizarea solului. Partea bună este că pentru a finanța afacerea, fermierii români au la dispoziție și fonduri europene, prin submăsura de reconveresie pomicolă inclusă în Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020.
Totuși, înainte de a investi într-o afacere cu nuci este bine să vă informați corect, inclusiv în privința profiturilor pe care le puteți obține. Capcana este o perioadă de 4-5 ani pe care trebuie să o așteptați până când nucii plantați vor intra pe rod. După aceea, business-ul intră direct pe profit, iar livada necesită lucrări de mentenanță care vă vor răpi doar două săptămâni pe an. ”Ceea ce puțină lume își dă seama este că investiția într-o livadă cu nuci este o investiție pentru viitor. Spre exemplu, în cazul hibrizilor pentru lemn, fiecare lună care trece de la plantarea unui hectar de pomi înseamnă o creștere în valoare de 1.000 de euro. Nici o bancă din lume nu poate oferi o astfel de dobândă pentru banii depuși sau, în acest caz, investiți în afacerea cu nuci”, explică ing. Iosif Kiss, consultant specializat în cultura nucului.
Timpul de lucru necesar – într-un an de zile, pentru un hectar de livada de nuc este de circa 2 săptămâni, ceea ce înseamnă că un deţinător de un hectar de livadă de nuc are 50 (cincizeci) de săptămâni/an pentru el şi familia lui. ”Un hectar de livadă de nuc făcut ca la carte genereaza un venit de minim 10.000 (zece mii) de euro/an dă asigurări ing. Kiss.
Specialistul a realizat o analiză amplă în care dovedește că o afacere cu nuci oferă câștiguri de două ori mai mari decât cele ale unui salariat cu venit mediu în România. Astfel, la nivelul luni aprilie 2014, salariul mediu brut în România era de 2.395 lei/lună, ceea ce, la un curs mediu de 4,41 lei/euro rezultă că un salariu brut este de 6.517 euro/an.
”Potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, impozitul pentru veniturile din livezile de până în 2,5 hectare este calculat de 4.709 lei/an, iar pentru livezile mai mari de 2,5 hectare este de 4.144 lei/an. Asta înseamnă dublul impozitului pentru salariul mediu anual pentru un angajat care lucrează 48 de saptămâni/an”, exemplifică ing. Iosif Kiss. Se poate compara acest impozit cu ceea ce încasează statul în urma venitului salarial luat ca exemplu? Păi… Nu prea… Pentru că rămân cu mult mai mulţi bani în buzunarul proprietarului de livadă faţă de salariat.
Specialistul spune că, în paractica curentă, se întâlnesc scheme de plantare realizate în sistem extensiv (sub o sută de pomi/hectar), în sistem clasic, semi-intensiv, intensiv, superintensiv şi în sistem hiper-intensiv. ”Schema de plantare influenţează în mod direct şi durata de viaţă a livezii şi productivitatea, în sensul că cu cât productivitatea e mai mare, cu atât mai scurtă este durata de viaţă a acesteia, dar şi durata de amortizare a investiţiei este mai scurtă”, declară Kiss.
Ca titlu informativ, în China – liderul mondial în producția de nuci, la înfiinţarea plantaţiilor de nuc se preferă schemele de plantare hiperintensive, cu o densitate de 1.250 de nuci /hectar, ce scot o producţie anuală de 15 tone de nucă în coaja/hectar. ”Acest tip de schemă de plantare are avantajul că scoate maximul din tot ceea ce poate produce terenul în cauză, dar presupune un pic de atenţie şi rigurozitate în efectuarea lucrărilor de întreţinere, fertilizare şi irigare”, explică proprietarul www.nucifere.com.
Sub aspect financiar, exploatația hiper-intensivă de nuc produce peste 35.000 eur/an , iar economiile doar la plata normei de venit pe hectarul de livada productivă este de aproape 3.000 de euro/an, faţă de situaţia în care acelaşi număr de pomi s-ar planta pe 4 hectare şi nu doar pe un singur hectar. ”Asta înseamna un minim 30.000 de euro economie la plata impozitului sub formă de normă de venit pe primii 10 ani de viaţă productivă ai plantaţiei”, reiese din calculele consultantului.
În privinţa valorificării producţiilor de nuci pe piața internă sau la export, aceasta se poate face în mai multe moduri:
– în coajă;
– sub formă de miez de nucă, mixt sau selectat: jumătăţi, sferturi, optimi şi spărturi;
– sub formă de ulei;
– sub formă de produs finit de sine stătător ( ex. miez de nucă glazurat cu ciocolata, cu miere de albine şi seminţe de susan, lapte de nucă, etc);
– sub formă de ingredient în produse alimentare ( ex. cozonac cu nucă, biscuiţi cu nucă etc).
”În privinţa valorificării nucilor în coajă , indiferent dacă e voba de valorificare pe plan naţional sau la export, este absolut necesar ca nuca să fie cel puţin uscată la o umiditate care să permită depozitarea în condiţii de siguranţă, respectiv până la o umiditate de maxim 15 %. O umiditate mai ridicată decât aceasta creează premisele pentru apariţia mucegaiurilor (afla-toxinelor), fapt ce poate afecta calitatea miezului de nucă şi implicit poate afecta serios sănătatea ficatului”, atrage atenția consultantul Iosif Kiss.
El mai trage și un alt semnal foarte important: ”Nuca în coajă care nu provine din livezi altoite cu unul sau mai multe soiuri, nu este omogenă calitativ nici sub aspectul calităţii miezului de nucă şi nici sub aspectul calităţii sudurii valvelor. Din acest considerent prețurile de valorificare a nucilor in coajă româneşti, care de cele mai multe ori nu sunt nici uscate corespunzător, este destul de scăzut”, spune ing. Iosif Kiss.
Deși depinde de fiecare producător ce preț dorește să ceară pe producția sa de nuci, este bine de știut că, toamna, preţul nucilor este de aproximativ un euro/kilogram, iar evoluţia acestuia până în primăvară poate să crească de până la 2,5 ori. ”Din acest punct de vedere nu recomand celor ce deţin livezi de nuci sau care fac achiziţii să nu vândă nuca mai devreme de luna martie. În privinţa nucilor în coajă provenind din soiurile franceze, preţul de valorificare este de minim 3.8 euro/kg, cu destinaţie la export”, mai spune Iosif Kiss. sursa articol.
