Comunicate de presa Personale

Angajari videochat sau trandafiri criogenati

Omul isi constientizeaza ignoranta cu fiecare lucru nou din jurul sau pe care il descopera. Poate ca nu stia nimic despre trandafiri criogenati sau despre angajari videochat, dar daca isi doreste sa afle, are acces gratuit la informatii.

Il vad sub cupola de sticla, exemplar perfect si fiindca este liniste in florarie, iar vanzatoarea extrem de amabila, admir fiecare exemplar in parte si mi se spune cata truda sta in spatele fiecarui transdafir criogenat, sa reziste intre 5-10 ani.

-Fiecare petala este congelata sa reziste, vopsita cu atentie, apoi lipita si asezata in cupola. Va imaginati cata munca sta in spatele acestei frumuseti care rezista!
Imi place sinceritatea vanzatoarei.
-Cel acoperit complet este mai scump, dar este garantat, fiindca nu vine in contact cu aerul. Daca sunteti tentata sa luati unul mai mic, in cupola aceea semideschisa, sa nu aveti pretentia sa reziste atat de mult. Este datoria mea sa va spun adevarul.
Doamne, ce exemplare! Cel albastru este perfect. Nu am mai vazut pana acum nuanta aceea de albastru de Voronet la un trandafir. Poate ca o vezi la cicoare sau la Floarea-de-nu-ma-uita sau pe cerul infinit si linistit de vara.

Cel roz este si el atat de dulce. Seamana cu un copilas care abia a vazut lumina zilei, iar ei vreau sa daruiesc un trandafir criogenat unei mame, care a trecut prin multe incercari sa aduca pe lume o fetita draguta.
Despre trandafirul corai, nu am cuvinte! Toate florile stau acolo sub cupole, frumusetii vii si conservate deopotriva, menite sa ne bucure privirile.
Wow ce flori! Wow ce lux orbitor! Wow agency, ce lume fermecata!
Este atat de bine sa te opresti sis a poti cumpara ceea ce iti place, fara mari renuntari si mai ales sa poti face sute de bucurii celor dragi si apropiati, dar si unui necunoscut, din banii tai!

Sunt scene legate de necunoscuti, pe care mi le amintesc cu infinita placere. Nu reuseam sa iau examenul de admitere la facultate, fiindca nu toceam. Incercam sa trec litera cartii, care reprezenta baza, prin propriul meu sistem de valori. Eram tanara si dezamagita, mai ales ca un esec insemna pierderea unui an. Nu era ca acum, sa imi pot face doua-trei dosare si sa fiu admisa undeva.
Veneam in Bucuresti rar, fiindca nu aveam bani, sa particip la cursurile/meditatiile gratuite pe care le tineau profesorii universitari pentru noi. Nu mi-au folosit prea mult, dar era in mod cert o incercare de evadare dintr-un mediu mult prea ingust, in care lumea te judeca pentru orice.
Doua experiente mi s-au intiparit in rama de aur a amintirilor. Prima? Un antrenor de inot mi-a spus simplu:
-Coborati cu mine, va rog, la statia urmatoare, apoi va puteti continua drumul! Nu vi se intampla nimic rau sau ciudat, va promit!
Am coborat. M-a dus in piata si mi-a umplut bratele cu lalele colorate si am avut cea mai fericita zi din viata mea. Nu il pot uita nici astazi pe cel care mi-a cumparat zeci de flori, fara sa ma cunoasca. Nu a vrut nimic altceva in schimb, nu a insisitat sa ii dau numarul de telefon sau adresa, ci s-a purtat asemenea unui lord.

O alta scena in care un necunoascut mi-a facut o surpriza din banii lui?
Eram o studenta saraca si veneam de la ultimul examen din semestru, cel de literatura franceza. Nu aveam decat cativa banuti sai ii cumpar sorei mele susan sau o acadea si atat, cand a oprit masina el si m-a luat pana la Ploiesti.

Vorbea politicos, era un om serios, fiindca nu orice barbat care te ia la ocazie este un potential monstru din Caracal. A dorit sa afle franturi din viata mea: cu ce ma ocup, pe cine am acasa, ce imi doresc de la viata, fara vreo aluzie nepotrivita. Mi-a spus ca el este patronul unei firme cu sute de angajati si va opri pentru cumparaturi la un supermarket, rugandu-ma sa nu ma sperii si sa il ajut putin. Am luat caruciorul de cumparaturi, fiindca erau necesare doua si conform indicatiile lui am pus si eu in carutul meu marfurile de care avea nevoie. La casa l-am ajutat sa le puna in sacose si in portbagaj. Cand am coborat din masina si am vrut sa ii intind banii la destinatie, mi-a spus:

-Am ceva pentru dumneavoastra!
Intr-o sacosa imi pusese un pachet imens de cafea buna, o cutie de bomboane si o sticla de suc, lucruri de care s-au bucurat enorm ai mei, cand le-am dus acasa…

No Comments Found

Leave a Reply