Nu-i asa ca daca ai fi in desert pe punctul de a muri de sete si ti-ar aduce cineva un pahar de apa, ai da casa, masina, bijuteriile, in fine tot ce ai, sa scapi cu viata?
Viata este cea mai scumpa, urmata fiind de calitatea ei. Nu ne dorim sa traim oricum, ci fericiti, sa avem momentele noastre de rasfat si clipele de extaz care sa ni se intipareasca pentru totdeauna in minte.
Nu trebuie sa fim putred de bogati sau genii pentru a prinde rostul vietii placute si utile, ci doar sa fim atenti in jurul nostru.
A fost de ajuns sa calatoresc in Turcia sa devin dependenta de: cafeaua turceasca, de ceaiul lor, de mancarea cu vinete si de rahatul turcesc. La Viena, ceaiul negru cu aroma de ciocolata, strudelul du mere si bomboanele din ciocolata Mozart sunt mortale.
La Paris? Iti va fi dor pana la moarte de branzeturile frantuzesti, de parfumurile lor fine si mai ales de armagnac.
Armagnacul nu este coniac, dupa cum prajitura diplomat nu inseamna clatite. Fiecare desert are farmecul sau, dar unul este la indemana tuturor, in timp ce al doilea se adreseaza cunoscatorilor.
La fel stau lucrurile in ceea ce privesc cele doua bauturi.
Coniacul este cunoscut in intreaga lume, armagnacul abia acum iese in lume, fiindca francezii l-au pastrat cu sfintenie pentru ei.
Si coniacul este tare, dar contracandidatul sau atinge o tarie de peste 40%, iar acest lucru se datoreaza maturitatii strugurilor din care este facut si distilariei tip turn care reuseste sa urce taria bauturii.
In ceea ce priveste paleta cromatica nu exista alta mai ispititoare in materie de bauturi fine ca a lui: tonuri de chihlimbar si mahon, de maroniu cu irizatii aurii, miere lichida de flori de camp sau de brad, culori care iti fac cu ochiul si te indeamna sa intinzi mana catre pahar.
Ne-am obisnuit cu bauturile albe, rosii, roz sau galbene care se etaleaza mai mereu prin sticlele albe. Acum apare aceasta bautura pretioasa in culorile pamantului, in nuante autumnale.
Dar parfumul? Miroase aceasta bautura recent aparuta pe piata numai a struguri? Ar fi prea putin si nu ar mai purta titlul de licoare fermecata!
Miroase a alune prajite, a migdale si a sambure de visine, a mirodenii si a portocale si taria sa este egalata numai de whisky-ul foarte vechi si scump.
Suntem norocosi ca bautura a patruns si pe piata din Romania gratie magazinului online 24 drinks.ro, in timp ce ea nu se vinde in statele mult mai dezvoltate ale Europei.
Daca acest magazin nu ar fi adus-o direct din Franta, nu am fi stiut ca exista armagnac si nu am fi putut sa il comandam.
Pretul sau foarte bun se explica prin:
-faptul ca este o bautura noua, rara si foarte buna. Este rara pe piata internationala, dar in Franta se produce si se consuma demult.
-necesita un proces de distilare indelungat si se face din cei mai scumpi struguri, fiindca boabele trebuie sa fie perfecte. Exista criterii de forma, de culoare, de marime care se aplica strict, de aceea gustul bauturii este asa de rotund.
-calitatea armagnacului este controlata de cele mai puternice organe de control din Franta.
-fiind atat de tare, o sticla se consuma foarte greu. Un om cumpatat poate avea o sticla si 3-4 luni, fiindca va bea cumpatat din ea, turnand putin in pahar si completand cu o cana cu apa rece cu gheta si lamaie, pe care o poate avea alaturi, cu o cafea de calitate premium si cu un tutun bun.
Pretul unei sticle a carei vechime este de aproape o jumatate de secol este de 820 de lei, editia din 1984 costa 464 de lei, iar cea care are aceeasi varsta cu Revolutia Anticomunista din Decembrie, 400 de lei. Pe site-ul magazinului se afla sticle foarte rare, cea mai scumpa dintre ele fiind de 10.142 de lei.
Peste 40 de produse exista la acesta categorie, unele la preturi accesibile, altele la preturi astronomice, dar avand o calitate imperiala si o prezentare similara.
Puteti comanda sticle mai ieftine pe care sa le oferiti celor dragi si sa culegeti impresiile. Oamenii cu gusturi rafinate nu beau altceva, de cand au descoperit acesta bautura de sapte stele. Multe dintre sticle sunt ambalate in cutii din lemn lucrate manual cu multa finete.
